Tataneasa - mit si adevar in lumea fitoterapiei
Tataneasa (Symphytum officinale) este o planta ierboasa, cu frunze mari , alungite, paroase si flori rosiatice sau rareori albe, grupate la varful incurbat al tulpinilor.
Parti folosite
De la tataneasa se folosesc frunzele si radacinile (Folium Symphyti, Radix Symphyti), acestea din urma de culoare cenusie, aproape neagra.
Substante active
Radacina contine o cantitate mare de mucilagii precum si alantoina, alcaloizi, glicoalcaloizi.
Actiune si indicatii
Preparatele din tataneasa au proprietati cicatrizante, antiinflama- toare . Tataneasa este folosita extern, sub forma de aplicatii locale, in tratamentul echimozelor, al traumatismelor, al flebitei, al varicelor ulcerate, al hemoroizilor. Datorita unor date din literatura de specialitate, folosirea mai ales pe cale interna a preparatelor de tataneasa este pusa sub semnul intrebarii.
Preparare si administrare
Decoctul se prepara din 2 lingurite de radacina maruntita, la 1 cana cu apa. Pentru cantitati mai mari se prepara din 4-5 linguri de radacina la 1 litru de apa. Se aplica sub forma de bai sau comprese locale.
Tataneasa intra in compozitia granulelor Aqua-algin recoman-date in bolile reumatice, a cremei Hebe-radex, a comprimatelor Galov G, a comprimatelor Proprin.
Precautii
Studiile experimentale au aratat ca tataneasa contine substante cu potential carcinogen. E adevarat, cantitatile administrate au fost foarte mari , improbabil de a fi reproduse in cazul utilizarii in scop medicinal la om. Si pentru a complica parca si mai mult situatia, unele cercetari au pus in evidenta, in tataneasa, principii cu proprietati anticanceroase. Oricum, s-a semnalat ca administrarea la om in doze mari a preparatelor din tataneasa a dus in mai multe cazuri la aparitia unor leziuni hepatice grave. In plus, la administrarea in doze mari , alcaloizii due la apari|ia simptomelor paraliziei.
| Medicina naturista | tataneasa | tratamente
Comments
Leave a Reply









